Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave impasuri de la Marea Criză din 1929-1933, iar impactul acesteia s-a propagat deja și în economia românească. Dependența pieței românești de mecanismele economice globale și vulnerabilitatea la impactul COVID-19 au lovit din plin și sectorul serviciilor. Virgil Profeanu, fondatorul Vego Holdings povestește despre cum s-a adaptat la provocările crizei și care este cheia succesului în 2021.
Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2020?
Virgil Profeanu: Cel mai de succes proiect, anul trecut, a fost organizarea companiei Vego pentru a face față provocărilor în contextul pandemic mondial. Acesta a constat în dezvoltarea și implementarea unor concepte inovative în organizarea, planificarea, coordonarea activităților și motivarea angajaților.
Astfel de concepte sunt autodecizia, lucrul pe bugete de bani, alocarea sarcinilor printr-un sistem de bugetare financiară, urmărind creșterea eficienței și a echității – legătură intrinsecă între efort, rezultat și plată. Migrarea către baze de date online, implementarea unor soluții care să permită lucrul de la distanță și abordarea soluționării în domeniul proiectării prin metode de cercetare științifică reprezintă cea mai importantă realizare a noastră pentru anul care a trecut.
Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul companiei în care activați în prezent?
Virgil Profeanu: Cel mai mare proiect este Coresi Shopping Center Brașov. La realizarea acestui obiectiv compania Vego a avut rolul de project manager și proiectare pe toate specialitățile, în colaborare pe arhitectură cu specialiștii de la SUA Kay.
Proiectul a fost un succes remarcabil și a generat dezvoltarea urbană a fostei platforme Tractorul Braşov. Coresi Shopping, construit la standardele certificării Breeam, este cel mai mare proiect de regenerare urbană din România. Construcția (mall și anexe exterioare) în suprafață de 67.805 mp, realizată pe terenul de 245.682,00 mp, însumează 8 săli de cinema, 20 de restaurante și cafenele ce se întind pe o suprafață de 22.092,00 mp.
Care sunt proiectele prevăzute pentru 2021?
Virgil Profeanu: Vego este poziționată în topul companiilor de proiectare din țară în domeniul arhitecturii, iar proiectele noastre sunt numeroase. În 2021 sunt zeci de proiecte pe care urmează să le implementăm.
Vorbim despre proiecte în domeniul urbanismului, proiectării arhitecturale – clădiri de birouri, hoteluri, locuințe, dar și proiecte de implementare a unor soluții informatice în cadrul unor unități administrative – aplicări de soluții informatice de document management, GIS (Sistem Informațional Geografic -n.r.) și organizarea fluxurilor interne în cadrul unor entități publice.
Ne-am adaptat, atât noi cât și clienții, să găsim direcțiile corecte de urmat.
Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?
Virgil Profeanu: Principalele provocări în vreme de pandemie la care a trebuit să facem față au fost contracția pieței și lipsa predictibilității în relația cu clienții, generată tocmai de lipsa predictibilității pieței – noi fiind într-un lanț al dezvoltării proiectelor imediat lângă nevoie.
Mai precis, dacă există nevoie în piață pentru locuințe, de pildă, apare dezvoltatorul, iar după el apărem noi, proiectanții. Practic, noi suntem într-o zonă foarte sensibilă, direct influențată de fluctuațiile nevoii într-un anumit domeniu.
După intrarea țării în stare de urgență, cauzată de pandemie, ne-am trezit cu notificări de la clienți pentru stoparea unor proiecte, pentru punere în „stand-by”.
Cum ați reacționat la această criză?
Virgil Profeanu: A fost o adevărată provocare pentru noi să gestionăm corect resursa umană din cadrul companiei pentru a nu face disponibilizări și a nu ne restrânge activitatea, dar și pentru a fi alături de client în problema lui reală.
Ne-am adaptat atât noi, cât și clienții să întrezărim cumva în toată această ceață a lipsei de predictibilitate care sunt direcțiile corecte de urmat. Am întâmpinat provocările Crizei cu un efort continuu de adaptare, dar cu siguranță am reușit! Este însă loc de mai bine, de găsit noi metodologii de organizare a muncii, noi instrumente de creștere a eficienței activității noastre, la modul general.
Companiile trebuie să găsească în mod corect plaja de contracte în care să activeze în piață
Care au fost problemele de care v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?
Virgil Profeanu: În contextul pandemiei, ceea ce ne-a afectat pe noi, ca și companie, a afectat pe toată lumea. Mutarea pe online a activității administrației publice a condus la scăderea capacității de răspuns a autorităților, întârzieri în procesul de avizare-autorizare.
De asemenea, am resimțit lipsa interacțiunii directe în cadrul ședințelor tehnice la avizatori, adică prezența specialistului în ședință pentru a înțelege problematica și a veni cu o soluție rapidă.
Practic, în loc să ai o soluționare într-un singur flux, apare o soluționare în mai multe etape, pentru că ai o corespondență sau două în plus cu autoritatea. Automat, se lungește întregul proces, consecința fiind depășirea termenelor propuse inițial.
Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a Dumneavoastră?
Virgil Profeanu: Unui tânăr care pășește în domeniul managementului îi recomand să studieze permanent cele mai noi metodologii, metode și instrumente de management și project management.
Trebuie totodată să fie foarte deschis în a înțelege noul și în a-și asuma conceptul transdisciplinarității, să investească permanent în dezvoltarea personală, în tehnici de comunicare, tehnici de „coaching”, și să devină un abil utilizator de aplicații informatice de organizare a task-urilor, a managementului și project managementului.
În privința unei companii care este la început de drum, sfatul meu este să își seteze corect principiile și valorile, să-și înțeleagă misiunea în cadrul general al umanității, să facă permanent analize de piață, să își identifice diferențiatorii și USP (unique selling point – n.r.), să investească în dezvoltarea departamentelor de imagine și de dezvoltare-cercetare R&D.
De asemenea, să urmărească o creștere organică, graduală, folosind principiul „Aquila non capit muscas” (Vulturul nu prinde muște), dar și principiul „Aquila non capit bovis” (Vulturul nu vânează boi) – adică, să-și găsească în mod corect plaja de contracte în care să activeze în piață.
Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
Virgil Profeanu: Următorii ani vor aduce o implementare foarte rapidă a conceptului de proiectare BIM (Building Information Modeling), o creștere a utilizării roboților software și a inteligenței artificiale în domeniul proiectării.
Vor fi necesare utilizarea mult mai eficientă a bazelor de date proprii și a modelelor, utilizarea cercetării și dezvoltării în găsirea de soluții și adaptarea la noile tehnologii care se dezvoltă, tehnologii de printare case, de prefabricare.
Există deja o schimbare accelerată în ultimii ani, în sensul utilizării de noi tehnologii în domeniul construcțiilor. Asta aduce după sine nevoia de adaptare a arhitecților și inginerilor la noile tehnologii.
Va fi o provocare în înțelegerea și însușirea rapidă a noilor tehnologii care apar în piață ca urmare a cercetării și aplicarea lor în cadrul proiectării – dezvoltarea proiectării însăși pentru a ține pasul cu noile tehnologii.
Bani. Ce vă spune acest cuvânt?
Virgil Profeanu: Pentru mine, bani înseamnă timp. Banii nu sunt un scop, sunt doar un rezultat. Banii înseamnă un mijloc pentru a realiza obiective majore, adică sunt doar un instrument.