STUDIU | SEPTEMBRIE 2020
Analiza cu privire la mecanismul economic al producției de energie termică din Mun. București și oportunitatea de a instala sisteme eficiente de cogenerare
Proiectant general: VEGO CONCEPT ENGINEERING S.R.L. · Proiectant de specialitate: VEGO DESIGN EXPERTISE S.R.L.
Despre studiu
Rețeaua de termoficare a Bucureștiului este una dintre cele mai extinse rețele urbane din lume, cu peste 950 km de rețea primară, 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice. Studiul pornește de la o întrebare simplă: de ce un sistem centralizat, care în teorie e cea mai eficientă cale de a încălzi un oraș dens, ajunge să depindă de subvenție? Analiza folosește în principal datele anului 2019.
Concluzii principale
- Problema nu este densitatea de consum. Media sistemului a fost de 1,075 MWh/m·an, sub pragul uzual de 2 MWh/m·an, dar cele 30 de puncte termice analizate (câte cinci din fiecare sector) au o densitate medie de 3,915 MWh/m·an. Din cele aproximativ 650 de puncte termice, doar 2% stau sub media sistemului.
- Problema este ineficiența și pierderile. Eficiența globală era de 68%, iar pierderile de 32%. În 2019 au fost peste 3.500 de avarii, iar apa pierdută ajungea la aproximativ 2.600 m³ pe oră.
- Rețeaua e îmbătrânită. Circa 80% din rețeaua primară avea peste 30 de ani.
- Subvenția acoperă pierderile. O gigacalorie costa 495,51 lei cu TVA; populația plătea 163,03 lei, iar 332,48 lei veneau din subvenție.
- Nou în loc de reparat. Aducerea SACET la parametrii europeni era estimată la 3 miliarde de euro, cu o eficiență de 61% după investiție, față de 85% la cogenerare. Cu aceiași bani s-ar putea finanța instalații noi de cogenerare cu o putere totală de 1.360–1.670 MWe.
Strategia pe termen lung propusă poartă numele „Da Capo Al Fine”: reluarea de la capăt a amplasării surselor și a rețelelor, dimensionate pe cerințele de azi și pe zonele de extindere.